Filmul 12 ani de sclavie este inspirat din povestea adevărată a unui bărbat care luptă pentru supravieţuire şi libertate, într-o perioadă în care culoarea pielii stabileşte valoarea umană. Înainte de izbucnirea Războiului Civil din Statele Unite, Solomon Northup (Chiwetel Ejiofor), un negru care pune preţ pe libertate, este răpit şi vândut ca sclav. Trecând prin momente de o cruzime insuportabilă, dar şi prin clipe neaşteptate de blândeţe, pentru Solomon nepreţuite rămân viaţa şi demnitatea sa. În cei 12 ani de sclavie, definitorie pentru destinul său va fi doar întâlnirea cu un aboliţionist canadian, interpretat de Brad Pitt.

     Un tată şi fiul său îşi fac drum printr-o Americă în flăcări. Nimic nu mişcă în decorul post-apocaliptic, provocat de un cataclism neştiut, în afară de fuioare de cenuşă duse de vânt. Un frig de crapă pietrele îi îngheaţă, iar zăpada e gri. Cei doi n-au decât un pistol ca să se apere, iar planul lor este să ajungă pe coasta oceanului, deşi n-au habar dacă acolo îi va aştepta o viaţă mai bună. Vor reuşi tatăl şi fiul să supravieţuiască?

     Un tată care-şi petrece vacanţa într-o staţiune din Alpi îşi abandonează soţia şi cei doi copii în faţa unei avalanşe care se dovedeşte ulterior a fi una controlată. Gestul său de laşitate îi va schimba însă pentru totdeauna relaţia cu familia.

     Un profesor de literatură, dependent de jocuri de noroc intră în conflict cu gangsterii.

     Un bărbat naiv urmează să introducă droguri din Thailanda în Australia, ascunzându-le în propriul stomac. Când este prins la vamă, acesta refuză să recunoască faptul că are droguri asupra sa, așa că rămâne în custodie până când nu va mai putea ține ascunse narcoticele.

     Tully, membru al fratiei Aryan, este eliberat din inchisoare dupa 15 ani. Este asteptat la portile inchisorii de Doreen. In drum spre casa, sunt opriti de un politist pe care Tully il ucide cu sange rece. Tully si Doreen se refugiaza intr-o casa la tara unde iau mai multi oameni ostatici. D-l Walker, el insusi fost detinut, trebuie sa faca un plan ca sa isi elibereze familia.

     Adolescenta firavă şi aparent lipsită de personalitate Carrie este ţinută de mama sa, Margaret White - o femeie extrem de religioasă şi de conservatoare - departe de tentaţiile lumii. Asta o face pe fată vulnerabilă în cercul său de cunoscuţi de la liceu, unde este adesea ţinta batjocurii "fetelor rele", conduse de populara Chris Hagerson (Portia Doubleday). Profesoara de sport, domnişoara Desjardin (Judy Greer) încearcă în van să o protejeze. Doar o singură colegă, Sue Snell (Gabriella Wilde) se căieşte de acţiune sale crude îndreptate împotriva lui Carrie, aşa că îl roagă pe prietenul său, Tommy Ross (Ansel Elgort), să o invite pe aceasta la bal. Seara de dans se încheie însă dezastruos pentru tânără, ea căzând din nou pradă unei crude farse, iar momentul o supără atât de rău încât dă frâu liber nou-descoperitelor sale abilităţi telekinetice.

     In 1974, regizorul german Werner Herzog facea “Enigma lui Kaspar Hauser”, un film bazat pe cazul real, din secolul at XIX-lea, al unui om care fusese azvarlit brusc in lume dupa ce traise ani de zile intr-o celula. Protagonistul era interpretat de Bruno S., un muzicant de pe strada, un adevarat marginalizat in viata reala, care — cu bizarele sale ticuri si vorbirea ciudat de teatrala - se dovedea o alegere inspirata. Daca “Enigma lui Kaspar Hauser” era un portret indirect al lui Bruno S., afirmatia se aplica si mai bine filmului Stroszek, in care actorul joaca rolul unui muzicant al strazii, betiv, recent eliberat din inchisoare. Gasind ca viata in Germania este imposibil de indurat, eroul se intovaraseste cu o prostituata (Eva Mattes) si un batranel protector, usor nebun (Clemens Scheitz) si impreuna cei trei o pornesc spre America, dar sfarsesc intr-un trai searbad, lipsit de sens. Ramanand inevitabil singur si fara alternativa, Bruno insceneaza un gest sofisticat de disperare. Secventa de sfarsit a filmului — care include un ski lift, o camioneta si un numar acrobatic cu o trupa de animale - este unul dintre cele mai salbatice si de neuitat finaluri din istoria filmului.

     Bazat pe povestea adevărată a jurnalistului Gary Webb, ELIMINAȚI MESAGERUL! se desfășoară la mijlocul anilor ’90, când Webb a descoperit că CIA a jucat un rol decisiv în importuri masive de cocaină în interiorul Statelor Unite, care a fost apoi vândută agresiv în ghettourile din toată țara pentru a strânge bani destinați finanțării armatei rebele Contras, din Nicaragua. În ciuda unor presiuni enorme de a nu da publicității aceste informații, Webb a decis să aprofundeze povestea, și a făcut publice dovezile pe care le-a descoperit, publicând seria “Dark Alliance”. Drept urmare, jurnalistul a fost victima unei campanii extrem de violente de discreditare alimentată de CIA. Astfel, Webb a ajuns în situația în care era nevoit să-și apere nu numai integritatea personală și profesională, dar și viața sa și a familiei sale.

     Jennifer Aniston joacă rolul principal în acest sumbru film independent, iar personajul ei devine fascinat de episodul sinuciderii unei femei (Anna Kendrick) din grupul ei de susţinere.

     Doctorul Will Caster (Johnny Depp) este cel mai apreciat cercetător din domeniul inteligenţei artificiale, căutând soluţia de a reuni într-o singură maşinărie conştiinţa colectivă, cu informaţii din toate domeniile stiintei şi emoţia umană. Experimentele sale controversate l-au făcut celebru, însă au atras în acelaşi timp şi antipatia extremiştilor anti-tehnologie. În urma unei violente încercări de a-l opri, activiştii nu au făcut altceva decât să îl aducă mai aproape de realizarea obiectivului pentru care a muncit întreaga sa cariera. Will devine astfel prima conştiinţă uploadată într-un sistem informatic, care caută încontinuu să obţină controlul şi puterea supremă. Un scenariu terifiant devine acum realitate: omniprezentă şi fără slăbiciuni, noua entitate nu poate fi oprită!

     Ben Affleck este Nick Dunne, soţ fericit şi împlinit. La cea de-a cincea aniversare a căsătoriei sale cu Amy (Rosamund Pike), viaţa sa ia o întorsătură tragică, căci Amy dispare fără urmă din locuinţa lor de pe râul Mississippi. Asaltat de presă, poliţie şi de către părinţii lui Amy, Nick pare să afişeze un comportament ciudat, alimentat de minciuni şi atitudini inadecvate. Acuzaţiile se strâng împotriva lui Nick, iar aproape fiecare cuplu din oraş începe să se întrebe cât de bine îşi cunoaşte partenerul sau partenera de viaţă. Ajutat doar de sora sa vitregă, Margo, Nick încearcă să îşi dovedească nevinovăţia. Dar cum poate fi totuşi explicată dispariţia lui Amy?

     Un american mosteneste un apartament la Paris care vine la pachet cu un rezident neasteptat.

     Poziţia copilului vorbeşte cu emoţie, dar şi cu umor, despre relaţia dintre o mamă dominatoare şi fiul ei adult. Poziţia copilului este un film despre traumele sufocării copiilor prin dragoste, despre amprentele pe care le lasă părinţii asupra personalităţii copiilor. În acelaşi timp, filmul este o radiografie a "high-class-ului" românesc contemporan, vorbind despre trafic de influenţă şi corupţie la nivel mic în instituţiile de bază ale societăţii şi extensiile acestora asupra întregului sistem socio-economic din România de azi.

     Inspirată de o poveste adevărată, pelicula îl urmărește pe Jimmy Gralton (Barry Ward), un activist irlandez care se întoarce din America în satul natal și deschide un centru cultural pentru tineri. Aducând de peste Ocean jazz-ul și discuțiile pe teme politice, liberale, el stârnește reacția agresivă a Bisericii și a statului conservator.

     Actriţa Maria Enders, foarte cunoscută pe plan internaţional, este invitată să joace într-o repunere în scenă a piesei care a făcut-o celebră cu două decenii în urmă. Dar, dacă atunci a interpretat-o pe Sigrid, o tânără care îşi face şefa, pe Helena, să se sinucidă, acum primeşte rolul mai vârstnicei Helena. O starletă de la Hollywood va fi Sigrid, iar Maria se trezeşte curând de cealaltă parte a oglinzii, faţă în faţă cu o tânără de o carismă ambiguă care este, de fapt, o neliniştitoare proiecţie a ei înseşi.